République de Roumanie

Roumanie

Lois diverses en matière de justice

(Dispositions linguistiques)

1) Loi n° 36 sur les notaires en droit public et les activités notariales (2018)
2) Loi n° 35 sur l'organisation et le fonctionnement de l'institution de l'Avocat du peuple (1997)
3)
Loi n° 218 sur l'organisation et le fonctionnement de la police roumaine (2002-2020)
4)
Loi n° 304 sur l'organisation du système judiciaire (2004)
5)
Code pénal (2009)
6)
Code de procédure civile (2010-2016)

7)
Code de procédure administrative (2012)
8)
Code de procédure pénale (2017)

Legea nr. 36 din 12 mai 1995 notarilor publici
și a activității notariale (2018)

Articolul 10

Activitatea notarială se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

Articolul 22

1) Notar public poate fi cel care îndeplinește următoarele condiții:

a) este cetățean român, cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetățean al unui stat aparținând Spațiului Economic European sau cetățean al Confederației Elvețiene și are domiciliul sau reședința în România;

b) are capacitate deplină de exercițiu;

c) este licențiat în drept;

d) nu are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori a săvârșirii cu intenție a unei alte infracțiuni;

e) se bucură de o bună reputație, constatată în condițiile stabilite prin statut;

f) cunoaște limba română;

g) este apt din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției;

Articolul 82

1) Actele solicitate de părți și orice acte de procedură notarială se întocmesc în limba română.

2) Cetățenilor aparținând minorităților naționale și persoanelor care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română li se acordă posibilitatea de a lua cunoștință de cuprinsul actului printr-un traducător sau interpret. Funcția de traducător sau interpret poate fi îndeplinită de către notarul public, dacă limba străină este limba sa maternă sau este autorizat ca interpret ori traducător, sau de către o altă persoană autorizată ca interpret sau traducător, în condițiile legii, de către Ministerul Justiției. În toate situațiile în care actul se îndeplinește prin interpret sau traducător autorizat, acesta va semna încheierea alături de notarul public.

3) Actele redactate de părți și prezentate pentru efectuarea operațiunilor notariale vor fi în limba română.

4) La cererea justificată a părților, notarul public poate îndeplini acte în legătură cu înscrisurile întocmite de părți într-o altă limbă decât cea română, numai dacă notarul instrumentator cunoaște limba în care sunt întocmite actele sau după ce a luat cunoștință de cuprinsul acestora prin interpret, caz în care un exemplar tradus în limba română și semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi atașat la dosar.

5) Înscrisurile destinate a fi traduse într-o limbă străină se vor redacta fie pe două coloane, cuprinzând în prima coloană textul în limba română, iar în cea de-a doua, textul în limba străină, fie în mod succesiv, mai întâi textul în limba română, continuându-se cu textul în limba străină.

Articolul 152

11)
În vederea legalizării copiei unui înscris original întocmit într-o altă limbă decât cea română, acel înscris va fi tradus în limba română de un traducător și interpret autorizat. Copia legalizată de pe înscrisul original, însoțită de traducerea în limba română, va fi eliberată părții în numărul de exemplare solicitat. Un exemplar din acestea se păstrează în arhiva notarului.

Articolul 153

2) Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină sau dintr-o limbă străină în altă limbă străină, atât certificarea traducerii, cât și legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se vor face și în limba străină în care se face traducerea.

Loi n° 36 du 12 mai 1995 sur les notaires en droit public
et les activités notariales (2018)

Article 10

Les activités notariales sont exercées de manière égale pour toutes les personnes, sans distinction de race, de nationalité, d'origine ethnique, de langue, de religion, de sexe, d'opinion, d'appartenance politique, de richesse ou d'origine sociale.

Article 22

1) Un notaire peut être celui qui remplit les conditions suivantes :

a) est citoyen roumain, citoyen d'un État membre de l'Union européenne, citoyen d'un État appartenant à l'Espace économique européen ou citoyen de la Confédération suisse et a son domicile ou sa résidence en Roumanie ;

b) a une pleine capacité d'exercice ;

c) est titulaire d'une licence en droit ;

d) n'a pas de casier judiciaire résultant de la commission d'une infraction d'ordre militaire ou en rapport avec la signification ou la commission intentionnelle d'une autre infraction ;

e) jouit d'une bonne réputation, établie dans les conditions fixées par la loi ;

f)
connaît la langue roumaine;

g) est médicalement et psychologiquement apte à exercer la fonction ;

Article 82

1) Les documents demandés par les parties et tous les documents de procédure notariale doivent être rédigés en roumain.

2) Les citoyens appartenant à des minorités nationales et les personnes qui ne parlent pas ou ne comprennent pas la langue roumaine ont la possibilité de se familiariser avec le contenu d'un acte par l'intermédiaire d'un traducteur ou d'un interprète. La fonction de traducteur ou d'interprète peut être exercée par le notaire, si la langue étrangère est sa langue maternelle ou s'il est autorisé en qualité d'interprète ou de traducteur, ou par une autre personne autorisée en qualité d'interprète ou de traducteur en vertu de la loi par le ministère de la Justice. Dans toutes les situations où un acte est accompli par un interprète ou un traducteur habilité, celui-ci signera la conclusion avec le notaire.

3) Les documents rédigés par les parties et présentés pour les opérations notariales
doivent être en roumain.

4) Sur demande motivée des parties, le notaire peut compléter les documents relatifs aux documents préparés par les parties
dans une autre langue que le roumain, uniquement si le notaire connaît la langue dans laquelle les documents sont préparés ou après avoir pris connaissance de leur contenu par un interprète, auquel cas une copie traduite en roumain et signée par la personne qui a effectué la traduction sera jointe au dossier.

5) Les documents destinés à être traduits en langue étrangère seront rédigés
soit en deux colonnes, comprenant dans la première colonne le texte en roumain, et dans la seconde, le texte en langue étrangère, soit présentés successivement, d'abord le texte en roumain en continuant avec le texte dans la langue étrangère.

Article 152

11)
Afin de légaliser la copie d'un document original rédigé dans une autre langue que le roumain,
celui-ci sera traduit en roumain par un traducteur ou un interprète agréé. La copie légalisée du document original, accompagnée de la traduction en roumain doit être fournie à la partie selon le nombre d'exemplaires demandé. Une copie de ces derniers est conservée dans les archives du notaire.

Article 153

2) Si un document est traduit du roumain vers une langue étrangère ou d'une langue étrangère vers une autre langue étrangère, la certification de la traduction et la légalisation de la signature du traducteur par le notaire se feront dans la langue étrangère où la traduction est fait.

Codul de procedură penală din 1 iulie 2010
(actualizat până la data de 13 ianuarie 2017)

Articol 9

3)
Orice persoana arestata are dreptul de a fi informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelege asupra motivelor arestarii sale si are dreptul de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii.

Articol 12

Limba oficiala si dreptul la interpret

1)
Limba oficiala in procesul penal este limba romana.

2) Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata, actele procedurale intocmindu-se in limba romana.

3) Părţilor şi subiecţilor procesuali care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură, în mod gratuit, posibilitatea de a lua cunoştinţă de piesele dosarului, de a vorbi, precum şi de a pune concluzii în instanţă, prin interpret. În cazurile în care asistenţa juridică este obligatorie, suspectului sau inculpatului i se asigură în mod gratuit posibilitatea de a comunica, prin interpret, cu avocatul în vederea pregătirii audierii, a introducerii unei căi de atac sau a oricărei altei cereri ce ţine de soluţionarea cauzei.

4) In cadrul procedurilor judiciare se folosesc interpreti autorizati, potrivit legii. Sunt inclusi in categoria inter pretilor si traducatorii autorizati, potrivit legii.

Articol 83

- In cursul procesului penal, inculpatul are urmatoarele drepturi:

f) dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege, nu se exprima bine sau nu poate comunica in limba romana;

Articolul 105

Audierea prin interpret

1)
Ori de câte ori persoana audiată nu înţelege, nu vorbeşte sau nu se exprimă bine în limba română, audierea se face prin interpret. Interpretul poate fi desemnat de organele judiciare sau ales de părţi ori persoana vătămată, dintre interpreţii autorizaţi, potrivit legii.

2) În mod excepţional, în situaţia în care se impune luarea urgentă a unei măsuri procesuale sau dacă nu se poate asigura un interpret autorizat, audierea poate avea loc în prezenţa oricărei persoane care poate comunica cu cel ascultat, organul judiciar având însă obligaţia de a relua audierea prin interpret imediat ce aceasta este posibilă.

3) Dacă persoana audiată este surdă, mută sau surdo-mută, audierea se face cu participarea unei persoane care are capacitatea de a comunica prin limbajul special. În această situaţie comunicarea se poate face şi în scris.

4) În cazuri excepţionale, dacă nu este prezentă o persoană autorizată care poate comunica prin limbajul special, iar comunicarea nu se poate realiza în scris, audierea persoanelor prevăzute la alin. (3) se va face cu ajutorul oricărei persoane care are aptitudini de comunicare, dispoziţiile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

Articol 143

3)
Convorbirile, comunicarile sau conversatiile purtate intr-o alta limba decat cea romana sunt transcrise in limba romana, prin intermediul unui interpret, care are obligatia de a pastra confidentialitatea.

Articol 184

12)
Dupa luarea masurii, suspectului sau inculpatului i se aduc la cunostinta, de indata, in limba pe care o intelege, motivele internarii, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.

Articol 209

1) Organul de cercetare penală sau procurorul poate dispune reţinerea, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 202.

2)
Persoanei retinute i se aduc la cunostinta, de indata, in limba pe care o intelege, infractiunea de care este suspectat si motivele retinerii.

Articolul 212

Luarea măsurii controlului judiciar de către procuror

1)
Procurorul dispune citarea inculpatului aflat în stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat în stare de reţinere.

2) Inculpatului prezent i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, infracţiunea de care este suspectat şi motivele luării măsurii controlului judiciar.

Articol 226

3)
Dupa luarea masurii, inculpatului i se aduc la cunostinta, de indata, in limba pe care o intelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea preventiva.

Articol 329

3)
In situatia in care inculpatul nu cunoaste limba romana, se vor lua masuri pentru traducerea autorizata a rechizitoriului, care va fi atasata actelor mentionate la alin. (2). Cand nu exista traducatori autorizati, traducerea rechizitoriului se face de o persoana care poate comunica cu inculpatul.

4) Inculpatul, cetatean roman apartinand unei minoritati nationale, poate solicita sa ii fie comunicata o traducere a rechizitoriului in limba materna.

Articol 456

3)
La cerere se vor alatura copii de pe inscrisurile de care cel ce a formulat cererea de revizuire intelege a se folosi in proces, certificate pentru conformitate cu originalul. Cand inscrisurile sunt redactate intr-o limba straina, ele se vor alatura in traducere efectuata de un traducator autorizat.

Code de procédure pénale
(mis à jour en date du 13 janvier 2017)

Article 9

3)
Quiconque est arrêté a le droit d'être informé dans les meilleurs délais et dans une langue qu'il comprend des motifs de son arrestation et a le droit d'introduire un recours contre la décision des mesures.

Article 12

Langue officielle et droit à un interprète

1)
La
langue officielle dans une procédure pénale est le roumain.

2) Les citoyens roumains appartenant aux minorités nationales ont le droit d'utiliser leur langue maternelle devant les tribunaux, mais les documents de la procédure sont rédigés en roumain.

3) Les parties et les justiciables qui ne parlent pas ou ne comprennent pas la langue roumaine ou qui ne peuvent s’exprimer ont la possibilité, gratuitement, de prendre connaissance des pièces du dossier, de parler et de tirer des conclusions devant les tribunaux par l’intermédiaire d'un interprète. Dans les cas où l’assistance juridique est obligatoire, le suspect ou l’accusé a la possibilité de communiquer gratuitement, par l’intermédiaire de l’interprète, avec l’avocat en vue de préparer l’audition, l’introduction d’un recours ou de toute autre demande relevant du règlement du procès.

4) Dans une procédure judiciaire, les interprètes doivent être employés conformément à la loi. Sont inclus dans le prix internationaux et des traducteurs autorisés par la loi.

Article 83

En matière pénale, le défendeur a les droits suivants:

f) le recours à un interprète gratuitement s'il ne comprend pas, ne s'exprime pas bien ou ne peut pas communiquer en roumain;

Article 105

Audition au moyen d'un interprète

1)
Tout justiciable
qui ne comprend pas, ne parle pas ou ne s'expriment pas bien en roumain est entendu par un interprète. L'interprète peut être désigné par le tribunal ou choisi par les parties ou la personne lésée ou parmi les interprètes autorisés par la loi.

2) Exceptionnellement, dans le cas où une mesure procédurale urgente est requise ou si un interprète autorisé ne peut être possible, l'audience peut avoir lieu en présence de toute personne pouvant communiquer avec la personne entendue, mais le tribunal a l'obligation de reprendre l'audition avec l'interprète dans les plus brefs délais.

3) Si la personne entendue est sourde, muette ou sourde-muette, l'audition se fait avec la participation d'une personne qui a la capacité de communiquer à travers
un langage spécial. Dans cette situation, la communication peut également être faite par écrit.

4) Dans des cas exceptionnels, si une personne autorisée n'est pas présente qui peut communiquer
dans un langage spécial, et si la communication ne peut pas être faite par écrit, l'audition des personnes prévues au par. 3 doit être faite avec l'aide de toute personne qui a des compétences de communication, les dispositions du par. 2 s'appliquant en conséquence.

Article 143

3)
Les conversations, les communications ou les discussions tenues dans
une autre langue que le roumain sont transcrites en roumain au moyen d'un interprète, qui est dans l'obligation de maintenir le caractère confidentiel. 

Article 184

12)
Après avoir suivi la procédure, le suspect ou l'accusé a le droit d'être informé,
dans une langue qu'il comprend, des motifs de son arrestation, lesquels sont consignés à cette fin dans le procès-verbal.

Article 209

1) La police judiciaire ou le procureur peut ordonner la détention, selon les conditions prévues à l'article 202.

2)
Le détenu a le droit d'être informé immédiatement,
dans une langue qu'il comprend, du crime dont il est accusé et des motifs de sa détention.

Article 212

Prise de mesure du contrôle judiciaire par le procureur

1)
Le procureur ordonne la convocation du prévenu en état de liberté ou le placement du prévenu en état de détention.

2) Le présent prévenu est informé, sans délai,
dans une langue qu'il comprend, du crime dont il est soupçonné et des motifs de la prise de la mesure de contrôle judiciaire.

Article 226

3)
Après avoir suivi la procédure, l'accusé à le droit d'être informé immédiatement,
dans un langue qu'il comprend des motifs ordonnant sa détention préventive.

Article 329

3)
Si l'accusé ne parle pas le roumain, il est autorisé à prendre des mesures pour faire traduire l'acte d'accusation, qui doit être joint aux documents mentionnés au paragraphe 2. Quand il n'y a pas de traducteurs, la
traduction de l'acte d'accusation est faite par une personne qui peut communiquer avec l'accusé.

4) L'accusé, s'il est
un citoyen roumain appartenant à une minorité nationale, peut demander d'être informé par une traduction dans sa langue maternelle de l'acte d'accusation.

Article 456

3)
Sur demande, des copies des documents qui accompagnent la demande de révision pour être utilisé dans la procédure doivent être certifiés comme des originaux. Lorsque les documents sont rédigés
dans une langue étrangère, ils doivent être accompagnés d'une traduction effectuée par un traducteur assermenté.


 

Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002-2020 privind organizarea
și funcționarea Poliției Române

Articolul 38

1) Persoana condusă la sediul poliției are următoarele drepturi:

a) de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliției;

b) de a fi informată cu privire la drepturile ce îi revin;

d) de a fi asistată de un avocat, potrivit legii, de a comunica direct cu acesta, în condiții care să asigure confidențialitatea, precum și de a nu da nicio declarație fără prezența acestuia, cu excepția comunicării datelor de identificare ori a unor informații necesare înlăturării unei stări de pericol iminent la adresa vieții, sănătății sau integrității corporale a sa ori a altei persoane;

h) de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de comunicare, în situația în care nu vorbește, nu înțelege limba română, nu se poate exprima sau prezintă handicap auditiv ori surdocecitate.

Loi n° 218 du 23 avril 2002-2020 sur l'organisation
et le fonctionnement de la police roumaine

Article 38

1)
La personne détenue au commissariat a les droits suivants :

a) être informée des motifs de sa détention à la préfecture de police;

b) être informée de ses droits ;

d) d'être assisté d'un avocat, conformément à la loi, de communiquer directement avec lui, dans des conditions garantissant la confidentialité, ainsi que de ne faire aucune déclaration sans sa présence, à l'exception de la communication des données d'identification ou de la suppression des informations nécessaires de un état de danger imminent pour sa vie, sa santé ou son intégrité corporelle ou celle d'une autre personne ;

h)
de communiquer par l'intermédiaire d'un interprète ou d'une personne ayant des compétences en communication, dans la situation où elle ne parle pas, ne comprend pas la langue roumaine, ne peut pas s'exprimer ou a une déficience auditive ou une surdité.

Codul Penal (Legea nr. 286/2009)

Articolul 77.

Circumstanţe agravante.

Următoarele împrejurări constituie circumstanţe agravante:

h) săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă poli tică, avere, ori gine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necon ta gioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte.

Articolul 297.

Abuzul în serviciu.

1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fi zice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închi soarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exerci tarea unui drept al unei per soa ne ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţi o nalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă poli tică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

Code pénal (loi n° 286/2009)

Article 77

Circonstances aggravantes

Les circonstances suivantes constituent des circonstances aggravantes :

h) commettre le crime pour des raisons liées à la race, la nationalité, l'origine ethnique, la langue, la religion, le sexe, l'orientation sexuelle, l'opinion ou l'affiliation politique, la richesse, ou le sexe social, l'âge, le handicap, une maladie chronique non contagieuse ou une infection par le VIH / SIDA ou pour d'autres circonstances similaires, pris en compte par l'auteur de l'infraction comme causes de l'infériorité d'une personne par rapport aux autres.

Article 297

Abus de service

1) L’acte du fonctionnaire qui, dans l’exercice de ses fonctions de service, n’accomplit pas un acte ou l’accomplit incorrectement et cause ainsi un préjudice ou un préjudice aux droits ou intérêts légitimes d’une personne morale ou d’une personne physique est passible d’une peine d’emprisonnement de deux à sept ans et l’interdiction de l’exercice du droit d’exercer une fonction publique.

2) Est passible de la même peine le fait du fonctionnaire qui, dans l'exercice de ses fonctions, restreint l'exercice d'un droit d'une personne ou crée pour elle une situation d'infériorité fondée sur la race, la nationalité, l'origine ethnique, la langue, la religion, le sexe, l'orientation sexuelle, l'affiliation politique, la fortune, l'âge, le handicap, la maladie chronique non transmissible ou l'infection par le VIH/SIDA.

Legea nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului

Articolul 17

1) Petițiile adresate instituției Avocatul Poporului trebuie să se facă în scris și să indice numele și domiciliul persoanei fizice lezate în drepturile și libertățile acesteia, drepturile și libertățile încălcate, precum și autoritatea administrativă ori funcționarul public în cauză. Petiționarul trebuie să dovedească întârzierea sau refuzul administrației publice de a soluționa legal petiția.

3) Cetățenii aparținând minorităților naționale, cu domiciliul sau reședința în unități administrativ-teritoriale în care au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, pot prezenta petiții în limba maternă și primesc răspuns în limba română și în limba maternă.

Articolul 20

4) Prevederile prezentei legi sunt puse la dispoziția persoanelor private de libertate, în limba română sau în limba pe care o înțeleg, imediat după primirea în locurile de detenție.

Articolul 32

2) Birourile teritoriale ale instituției Avocatul Poporului care își au sediul sau își desfășoară activitățile de audiență în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățeni aparținând minorităților naționale au pondere de peste 20% din numărul locuitorilor asigură și folosirea limbii minorităților naționale respective, în scris și oral, în relațiile cu petiționarii.

Articolul 41

6)
Pentru desfășurarea întrevederilor cu persoane care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română se va asigura prezența unui interpret, costurile interpretării fiind suportate din fondurile alocate activității Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție.

Loi n° 35 du 13 mars 1997 sur l'organisation et le fonctionnement de l'institution de l'Avocat du peuple

Article 17

1) Les requêtes adressées à l'Avocat du peuple doivent être formulées par écrit et indiquer le nom et l'adresse de la personne physique lésée dans ses droits et libertés, les droits et libertés violés, ainsi que l'autorité administrative ou le fonctionnaire concerné. Le requérant doit prouver le retard ou le refus de l'administration publique de résoudre légalement la demande.

3) Les citoyens appartenant à
des minorités nationales, domiciliés ou résidant dans des unités administratives territoriales dans lesquelles ils représentent plus de 20 % de la population, peuvent soumettre des requêtes dans leur langue maternelle et recevoir une réponse en roumain et dans leur langue maternelle.

Articler 20

4)
Les dispositions de la présente loi sont mises à la disposition des personnes privées de liberté,
en roumain ou dans la langue qu'elles comprennent, immédiatement après leur accueil dans les lieux de détention.

Article 32

2) Les bureaux territoriaux de l'institution de l'Avocat du peuple qui ont leur siège ou mènent leurs activités d'audition dans les unités administratives territoriales dans lesquelles les citoyens appartenant aux minorités nationales représentent plus de 20 % de la population veillent également à l'emploi des langue de ces minorités nationales, oralement, dans les relations avec les pétitionnaires.

Article 41

6)
Pour la conduite des assemblées avec des individus qui ne comprennent pas ou ne parlent pas la langue roumaine,
la présence d'un interprète est assurée, les frais d'interprétation étant pris en charge par les fonds alloués à l'activité du domaine en matière de prévention de torture dans les lieux de détention.



 

Codul de procedură civilă (2010-2016)

Articolul 18

Limba desfăşurării procesului

1)
Procesul civil se desfăşoară în limba română.

2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii.

3) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin traducător autorizat, dacă legea nu prevede altfel.

4) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.

Articolul 150

Înscrisurile anexate

1)
La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înţelege a se folosi în proces.

2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul.

3) Se vor putea depune în copie numai părţile din înscris referitoare la proces, urmând ca instanţa să ordone, dacă va fi nevoie, înfăţişarea înscrisului în întregime.

4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoţite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condiţiile legii speciale.

Articolul 225

Folosirea traducătorului şi interpretului

1)
Când una dintre părţi sau dintre persoanele care urmează să fie ascultate nu cunoaşte limba română, instanţa va folosi un traducător autorizat. Dacă părţile sunt de acord, judecătorul sau grefierul poate face oficiul de traducător. În situaţia în care nu poate fi asigurată prezenţa unui traducător autorizat, se vor aplica prevederile art. 150 alin.

Articolul 570

Limba arbitrajului

1)
Dezbaterea litigiului în faţa tribunalului arbitral se face în limba stabilită prin convenţia arbitrală sau, dacă nu s-a prevăzut nimic în această privinţă ori nu a intervenit o înţelegere ulterioară, în limba contractului din care s-a născut litigiul ori, dacă părţile nu se înţeleg, într-o limbă de circulaţie internaţională stabilită de tribunalul arbitral.

2) Dacă o parte nu cunoaşte limba în care se desfăşoară dezbaterea, la cererea şi pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral îi asigură serviciile unui traducător.

3) Părţile pot să participe la dezbateri cu traducătorul lor.

Articolul 1.116

Limba în care se desfăşoară procedura

1)
Dezbaterea litigiului în faţa tribunalului arbitral se face în limba stabilită prin convenţia arbitrală sau, dacă nu s-a prevăzut nimic în această privinţă ori nu a intervenit o înţelegere ulterioară, în limba contractului din care s-a născut litigiul ori într-o limbă de circulaţie internaţională stabilită de tribunalul arbitral.

2) Dacă o parte nu cunoaşte limba în care se desfăşoară dezbaterea, la cererea şi pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral îi asigură serviciile unui traducător.

3) Părţile pot să participe la dezbateri cu traducătorul lor.

Articolul 1.128

Documente ataşate la cerere

1)
Cererea trebuie însoţită de hotărârea arbitrală şi convenţia de arbitraj, în original sau în copie, care sunt supuse supralegalizării în condiţiile prevăzute la art. 1.093.

2) Dacă documentele prevăzute la alin. (1) nu sunt redactate în limba română, solicitantul trebuie să prezinte şi traducerea acestora în limba română, certificată de conformitate.

Code de procédure civile (2010-2016)

Article 18

La langue de la procédure

1) La procédure civile se déroule en roumain.

2) Les citoyens roumains appartenant
aux minorités nationales ont le droit de s'exprimer dans leur langue maternelle devant les tribunaux, conformément à la loi.

3) Les citoyens étrangers et les apatrides qui ne comprennent pas ou ne parlent pas la langue roumaine ont le droit de prendre connaissance de tous les documents et travaux du dossier, de prendre la parole devant le tribunal et de tirer des conclusions,
par l'intermédiaire d'un traducteur agréé, à moins que la loi ne le prévoie autrement.

4) Les requêtes et actes de procédure sont rédigés
uniquement en roumain.

Article 150

Documents joints

1)
Chaque exemplaire de la demande doit être accompagnée de copies des documents que la partie s'engage à employer dans la procédure.

2) Les copies seront certifiées conformes par la partie à l'original.

3) Il sera possible de ne remettre en copie que les parties du document se référant au procès, à la suite de quoi le tribunal ordonnera, le cas échéant, la comparution du document dans son intégralité.

4) Lorsque les documents sont rédigés
dans une langue étrangère, ils doivent être remis en copie certifiée, accompagnée d'une traduction certifiée par un traducteur agréé. S'il n'y a pas de traducteur agréé pour la langue dans laquelle les documents en question sont rédigés, des traductions faites par des personnes de confiance qui connaissent la langue concernée peuvent être utilisées, conformément à la loi spéciale.

Article 225

Recours à un traducteur et à un interprète

1)
Lorsque l'une des parties ou des justiciables à entendre ne connaissent pas la langue roumaine, le tribunal fera appel à un traducteur agréé. Si les parties en conviennent, le juge ou le greffier peut agir comme traducteur. Dans le cas où la présence d'un traducteur agréé ne peut être assurée, les dispositions de l'art. 150 s'appliquent.

Article 570

La langue de l'arbitrage

1)
Le différend est débattu devant le tribunal arbitral dans la langue établie par la convention d'arbitrage ou, si rien n'a été prévu à cet égard ou si un accord ultérieur a été conclu, dans la langue du contrat dont est issu le différend ou, si les parties ne sont pas d'accord, dans une langue de circulation internationale établie par le tribunal arbitral.

2) Si une partie ne connaît pas la langue dans laquelle se déroule la procédure, à sa demande et à ses frais, le tribunal arbitral fait appel
aux services d'un traducteur.

3) Les parties peuvent participer à des discussions avec leur
traducteur.

Article 1.116

La langue dans laquelle se déroule la procédure

1)
Le différend est débattu devant le tribunal arbitral dans la langue établie par la convention d'arbitrage ou, si rien n'a été prévu à cet égard ou si aucun accord ultérieur n'est intervenu,
dans la langue du contrat à l'origine du différend ou dans une langue de circulation internationale établie par le tribunal arbitral.

2) Si une partie ne connaît pas la langue dans laquelle se déroule la procédure, à sa demande et à ses frais, le tribunal arbitral fait appel
aux services d'un traducteur.

3) Les parties peuvent participer à des discussions avec leur
traducteur.

Article 1.128

Documents joints sur demande

1)
La demande doit être accompagnée de la sentence arbitrale et de la convention d'arbitrage, en original ou en copie, qui font l'objet d'une surlégalisation dans les conditions prévues à l'art. 1.093.

2) Si les documents fournis au par. 1 ne sont pas rédigés en roumain, le demandeur doit également
présenter sa traduction en roumain, certifiée conforme.

Codul de procedură administrativă (2012)

Articolul 74

Limba procedurii

1)
Petiţia şi alte documente din cadrul procedurii se redactează, de regulă, în limba română.

2) Petiţia şi alte documente relevante pentru procedură redactate într-o limbă străină trebuie să fie însoţite de o traducere autorizată în limba română. Procedura va fi condusă în limba română, iar părţii îi va fi asigurat un translator. Actele sau operaţiunile prin care se finalizează procedura vor fi redactate în limba română şi le poate fi ataşată o traducere autorizată în limba părţii.

3) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, petiţiile şi alte documente de procedură adresate autorităţilor administraţiei publice locale şi deconcentrate pot fi formulate, verbal sau scris, şi în limba minorităţii respective. De asemenea, procedura va fi condusă, la cerere, în limba minorităţii în cauză. Actele şi documentele prin care se finalizează procedura vor fi redactate în limba română şi în limba minorităţii respective.

Code de procédure administrative (2012)

Article 74

La langue de la procédure

1)
Toute requête et tout autre document de la procédure sont généralement rédigés
en roumain.

2) La requête et les autres documents pertinents à la procédure rédigés d
ans une langue étrangère doivent être accompagnés d'une traduction autorisée en roumain. La procédure se déroulera en roumain et la partie sera dotée d'un traducteur. Les actes ou opérations par lesquels s'achève la procédure seront rédigés en roumain et une traduction autorisée dans la langue de la partie pourra y être jointe.

3) Dans les unités administratives territoriales où les citoyens appartenant à une minorité nationale représentent plus de 20 % de la population, les requêtes et autres actes de procédure adressés aux autorités de l'administration publique locale et décentralisée peuvent être formulés, oralement ou par écrit,
dans la langue de cette minorité. La procédure se déroulera également, sur demande, dans la langue de la minorité concernée. Les actes et documents par lesquels la procédure est présentée seront rédigés en roumain et dans la langue de la minorité concernée.

Legea 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar

Articolul 7

1) Toate persoanele sunt egale în față legii, fără privilegii și fără discriminări.

2) Justiția se realizează în mod egal pentru toți, fără deosebire de rasa, naționalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenența politică, avere, origine ori condiție socială sau de orice alte criterii discriminatorii.

Articolul 14

1) Procedura judiciară se desfășoară în limba română.

2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă, în față instanțelor de judecată, în condițiile prezentei legi.

3) În cazul în care una sau mai multe părți solicită să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.

4) În situația în care toate părțile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum și buna administrare a justiției, cu respectarea principiilor contradictorialității, oralității și publicității.

5) Cererile și actele procedurale se întocmesc numai în limba română.

6) Dezbaterile purtate de părți în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecțiunile formulate de cei interesați cu privire la traduceri și consemnarea acestora se rezolva de instanța de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de ședința.

7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.

Articolul 110

Asistenții judiciari sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcții juridice de cel puțin 5 ani și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplina de exercițiu;

b) sunt licențiate în drept și dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;

c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal și se bucura de o bună reputație;

d) cunosc limba română;

e) sunt apte, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției.

Loi n° 304 sur l'organisation du système judiciaire (2004)

Article 7

1) Tous sont égaux devant la loi, sans privilèges ni discrimination.

2) La justice est rendue également pour tous, sans distinction de race, d
e nationalité, d'origine ethnique, de langue, de religion, de sexe, d'orientation sexuelle, d'opinion, d'affiliation politique, de richesse, d'origine ou de statut social ou de tout autre critère discriminatoire.

Article 14

1) La procédure judiciaire se déroule en roumain.

2) Les citoyens roumains
appartenant aux minorités nationales ont le droit de s'exprimer dans leur langue maternelle, devant les tribunaux, selon les dispositions de la présente loi.

3) Lorsqu'une ou plusieurs parties demandent à s'exprimer dans leur langue maternelle,
le tribunal doit s'assurer gratuitement de recourir à un interprète ou à un traducteur agréé.

4) Si toutes les parties demandent ou conviennent de s'exprimer
dans leur langue maternelle, le tribunal doit veiller à l'exercice de ce droit, ainsi qu'à la bonne administration de la justice, dans le respect des principes des débats contradictoires, de l'oralité et de la publicité [des débats].

5) Les requêtes et les actes de procédure sont rédigés uniquement en roumain.

6) Les débats tenus par les parties dans la langue maternelle sont enregistrés en roumain. Les griefs soulevés par les intéressés au sujet des traductions et de leur consignation sont résolus par le tribunal jusqu’à la clôture des débats dans ladite cause, ceux-ci étant enregistrés à la clôture de l’audience.

7)
L'interprète ou le traducteur doit apposer sa signature sur tous les documents établis, pour conformité, lorsqu'ils auront été rédigés ou que l'enregistrement aura été effectué sur la base de sa traduction.

Article 110

Les assistants de justice sont nommés par le ministre de la Justice, sur proposition du Conseil économique et social, pour une durée de cinq ans, parmi les personnes ayant un statut juridique d'au moins cinq ans et qui répondent cumulativement aux conditions suivantes :

a) avoir la nationalité roumaine, le domicile en Roumanie et la pleine capacité d'exercer ;

b) être licenciés en droit et faire la preuve d'une formation théorique appropriée ;

c) n'avoir aucun antécédent criminel ni aucun casier judiciaire et jouir d'une bonne réputation ;

d)
connaître la langue roumaine ;

e) être aptes, d'un point de vue médical et psychologique, à exercer la fonction.


 

Page précédente

 

Roumanie

Accueil: aménagement linguistique dans le monde