Legea pentru Statutul Naţionalitatilor Minoritare

Capitolul 1: Dispoziţiuni generale

Articolul 1

Toţi cetăţenii români sînt egali în faţa legii şi se bucura de aceleaşi drepturi civile şi politice, fără deosebire de rasa, naţionalitate, limba sau religie.

Articolul 2

Se interzice cercetarea originei etnice a cetăţenilor români în vederea stabilirii situaţiunii lor juridice.

Articolul 3

Deosebirea de limba, de religie, de rasa sau de naţionalitate, nu poate constitui o piedica pentru nici un cetăţean român, pentru dobândirea sau folosirea drepturilor civile şi politice, sau pentru admiterea în funcţiunile publice sau pentru exercitarea oricărei profesiuni.

Articolul 4

Cetăţenii români, aparţinînd unor naţionalitati de alta limba, rasa sau religie, decât cea română, se vor bucura de acelaşi tratament şi de aceleaşi garanţii în drept şi în fapt, ca şi ceilalţi cetăţeni români.

Orice ingradire, directa sau indirecta a drepturilor cetăţenilor, sau invers, stabilirea de privilegii, directe sau indirecte, pentru cetăţeni, pe temeiul rasei, religiei sau naţionalităţii lor, precum şi orice propovaduire a exclusivismului sau a urei şi dispreţului de rasa, religie sau naţionalitate, se pedepsesc de lege.

Articolul 5

Fiecare cetăţean român este singur îndreptăţit a-şi stabili limba maternă sau naţionalitatea sa. Orice amestec din partea oricărei autorităţi în aceasta privinta este interzisă, organele oficiale fiind obligate a accepta indicaţia cetăţeanului respectiv.

Capitolul 2: Dispoziţiuni speciale

SECŢIA I

Dispoziţiuni privitoare la limba

Articolul 6

Limba oficială a Statului Roman este limba română. Totuşi, în acele teritorii administrative sau circumscripţii judecătoreşti, unde o mare parte a populaţiei este de alta limba decât cea română, se vor aplica cele arătate în art. 8 şi următoarele.

Articolul 7

În relaţiunile particulare, ca de pilda corespondenta, convorbiri telefonice, etc., în industrii şi comerţ, în materii de religie, presa, publicaţiuni de orice natura, sau în adunări publice, cetăţenii români pot întrebuinţa în mod liber şi fără nici o restrictie orice limba.

Articolul 8

Tribunalele şi judecătoriile care au competenţa asupra unei circumscripţii judecătoreşti în care potrivit ultimului recensământ, cel puţin 30% din locuitori, sînt de limba maternă comuna a populaţiei respective, dar alta decât cea română, sînt obligate:

a) A accepta orice script prezentat de locuitorii circumscriptiilor respective care formează cota de 30%, în limba lor fără a se pretinde şi o traducere în limba Statului;

b) A se pronunţa asupra acestor scripte în aceeaşi limba;

c) A asculta partea în limba sa maternă.

Articolul 9

Ministerul Justiţiei stabileşte, în baza datelor statistice oficiale, care anume sînt tribunalele şi judecătoriile prevăzute în art. 8.

Articolul 10

Autorităţile comunale şi judeţene care au competenţa teritorială asupra unui district administrativ, în care potrivit ultimului recensământ, numărul cetăţenilor de limba maternă comuna, alta decât cea română, este de cel puţin 30% din totalul locuitorilor acelui district, sînt obligate:

a) A accepta orice fel de scripte, din partea locuitorilor ce formează cota de 30%, în limba lor maternă, fără a pretinde ca aceştia să prezinte şi o traducere în limba oficială a Statului.

b) A se pronunţa aspra scriptelor înaintate, în aceeaşi limba;

c) A asculta partea în limba sa maternă;

d) În consiliile comunale şi judeţene ale unor asemenea districte teritoriale, membrii aleşi sau de drept ai naţionalitatilor de 30%, vor putea lua cuvântul în limba lor maternă.

Articolul 11

Ministerul de Interne, în baza datelor statistice oficiale, stabileşte care anume sînt comunele şi judeţele prevăzute de articolul precedent.

Articolul 12

Magistraţii şi funcţionarii instanţelor şi autorităţilor administrative prevăzute la art. 9 şi 11, vor trebui sa cunoască limba naţionalitatilor respective.

Articolul 13

Ziarele şi publicaţiile periodice ce apar în alta limba decât cea română vor putea indica în limba respectivei minorităţi atît numele localităţii unde ziarul apare cat şi numele celorlalte localităţi ale tarii.

Articolul 14

Numele de familie ale cetăţenilor, în registrele şi documentele de stare civilă, se vor scrie numai în forma şi cu ortografia originala, dovedită cu actele personale ale cetăţeanului respectiv.

Articolul 15

În oraşele şi comunele rurale unde conform ultimului recensământ cel puţin 30% din totalul locuitorilor este de limba maternă comuna, alta decât cea română, numele strazilor vor trebui să fie indicate şi în limba naţionalitatilor respective.

Articolul 16

Funcţionarii publici, de orice categorie, numiţi în baza diplomelor sau certificatelor eliberate de instituţii de învăţămînt recunoscute de Stat, nu vor putea fi supuşi sub nici un motiv, vreunui examen de limba română.

Articolul 17

Legile intervenite de la 23 August 1944, precum şi regulamentele lor de aplicare, vor fi traduse în colectie oficială, în limbile acelor naţionalitati conlocuitoare, care reprezintă cel puţin 5% din populaţia totală a tarii, conform ultimului recensământ.

Regulamentele, ordonanţele şi comunicatele autorităţilor locale, se vor publică în limba naţionalităţii care constituie cel puţin 30% din populaţia judeţului respectiv sau localităţii respective

SECŢIA II

Dispoziţiuni privitoare la învăţămînt

Articolul 18

Statul Roman asigura învăţămîntul în limba maternă prin şcolile de Stat primare, secundare, superioare pentru naţionalitatile conlocuitoare care poseda un număr suficient de şcolari solicitanţi şi cu excepţia localităţilor unde şcolile particulare confesionale corespund acestei necesitaţi. Corpul didactic în şcolile de Stat, sau secţiile lor, de alta limba decât cea română va fi recrutat de preferinta din naţionalitatea respectiva.

Articolul 19

Dispoziţiunile ce se aplică şcolilor particulare confesionale româneşti, se aplică şi şcolilor particulare confesionale ale naţionalitatilor.

Articolul 20

La examenele, inclusiv bacalaureatul, atît în şcolile de stat, sau secţiile lor, de alta limba decât cea română, cat şi în şcolile particulare confesionale ale naţionalitatilor respective, elevii vor fi examinati în limba în care li s-a predat materiile în afară de cazul ca însuşi elevul doreşte să fie examinat în limba română.

Articolul 21

Şcolile particulare confesionale ale naţionalitatilor se vor bucura de acelaşi sprijin material al Statului, ca şi şcolile particulare confesionale româneşti.

Articolul 22

Pe lîngă Facultatea de Drept şi cea de Litere şi Filozofie de la Universitatea din Cluj, se vor înfiinţa catedre cu limba de predare maghiara şi germană, după necesitaţi, avându-se în vedere numărul studenţilor respectivi.

SECŢIA III

Dispoziţiuni privitoare la culte

Articolul 23
Cultele recunoscute îşi administrează bunurile lor potrivit statutelor sau actelor de fundatiune, conform legii asupra regimului general al cultelor.

Articolul 24

Este interzis amestecul autorităţilor administrative în chestiunile de serviciu religios al cultelor recunoscute în afară de controlul Ministerului Cultelor.

Articolul 25

Preotii tuturor cultelor recunoscute la pregătire egala şi grade erarhice egale, vor fi în mod egal salarizaţi, întru cat confesiunile lor vor reprezenta numărul prevăzut de legea regimului cultelor pentru a se putea bucura de sprijinul material al statului.

Capitolul 3: Dispoziţiuni finale şi transitorii

Articolul 26

Ministerul Naţionalitatilor Minoritare, de comun acord cu Ministerul Justiţiei vor lua măsurile legislative necesare pentru soluţionarea tuturor cererilor rămase nerezolvate, înaintate în baza decretului-lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţiuni din legea privitoare la dobândirea cetateniei române apărute în Monitorul Oficial nr. 171 din 27 Iulie 1939 şi pentru acordarea unui nou termen de înscriere.

Articolul 27

Ministerul Naţionalitatilor va îngriji de executarea dispoziţiilor prezentei legi.

Toate organele administrative şi poliţieneşti vor executa dispoziţiunile acestui minister, date în legătură cu aplicarea legii de faţa.

Plângerile cetăţenilor români de orice confesiune sau naţionalitate, pentru violare sau gresita aplicare a principiilor stabilite prin această lege, se vor adresa Ministerului Naţionalitatilor Minoritare.

Articolul 28

Toate dispoziţiunile anterioare legale sau regulamentare contrarii prezentei legi sînt şi rămîn abrogate.

Loi sur le statut des nationalités minoritaires

Chapitre : Dispositions générales

Article 1^er

Tous les citoyens roumains sont égaux devant la loi et jouissent des mêmes droits civils et politiques, sans distinction de race, de nationalité, de langue ou de religion.

Article 2

Il est interdit de rechercher l'origine ethnique des citoyens roumains afin d'établir leur situation juridique.

Article 3

La distinction de langue, de religion, de race ou de nationalité ne peut être un obstacle pour un citoyen roumain en vue de l'acquisition ou de l'exercice des droits civils et politiques, pour l'admission à la fonction publique ou pour l'exercice d'une profession.

Article 4

Les citoyens roumains, appartenant à des nationalités d'une autre langue, d'une autre race ou d'une autre religion que la roumaine, bénéficieront du même traitement et des mêmes garanties en droit et en fait que les autres citoyens roumains.

Toute restriction, directe ou indirecte, des droits des citoyens, ou vice versa, l'établissement de privilèges, directs ou indirects, pour les citoyens sur la base de leur race, de leur religion ou de leur nationalité, ainsi que toute prédication d'exclusivisme ou de haine et de mépris pour la race, la religion ou la nationalité peuvent entraîner une peine par la loi.

Article 5

Tout citoyen roumain a le droit de choisir sa langue maternelle ou sa nationalité. Toute ingérence de toute autorité à cet égard est interdite, les organismes officiels étant obligés d'accepter le choix du citoyen concerné.

Chapitre II: Dispositions particulières

SECTION I

Dispositions linguistiques

Article 6

La langue officielle de l'État roumain est le roumain. Cependant, dans les territoires administratifs ou circonscriptions judiciaires, où une grande partie de la population est d'une autre langue que le roumain, les articles 8 et suivants s'appliqueront.

Article 7

Dans les relations privées, telles que la correspondance, les conversations téléphoniques, etc., dans l'industrie et le commerce, en matière de religion, de presse, de publications de toute nature ou dans les réunions publiques, les citoyens roumains peuvent utiliser librement et sans aucune restriction de langue.

Article 8

Pour une circonscription où, selon le dernier recensement, au moins 30 % des habitants sont de la langue maternelle commune de cette population, mais autre que roumaine, les tribunaux et les juges compétents sont tenus:

a) d'accepter tout texte soumis par les citoyens des circonscriptions respectives qui forment le quota de 30%, dans leur langue sans prétendre à une traduction dans la langue de l'État ;

b) de se prononcer sur ces documents dans la même langue ;

c) d'écouter la partie dans sa langue maternelle.

Article 9

Le ministère de la Justice établit, sur la base des données statistiques officielles, quels sont les tribunaux et les cours prévus à l'art. 8.

Article 10

Les autorités communales et départementales qui ont une compétence territoriale sur une circonscription administrative, dans laquelle, selon le dernier recensement, le nombre de citoyens de langue maternelle commune autre que le roumain est d'au moins 30 % du total des citoyens de cette circonscription, sont tenues :

a) d'accepter toutes les sortes de documents des citoyens qui forment le quota de 30% dans leur langue maternelle, sans prétendre qu'ils présentent également une traduction dans la langue officielle de l'État.

b) de se prononcer sur ces documents présentés dans la même langue ;

c) d'écouter la partie dans sa langue maternelle ;

d) dans les conseils communaux et départementaux de ces circonscriptions territoriales, les membres élus ou autorisés des nationalités de 30% pourront s'exprimer dans leur langue maternelle.

Article 11

Le ministère de l'Intérieur, sur la base des données statistiques officielles, établit quelles sont les communes et départements prévus par l'article précédent.

Article 12

Les magistrats et les fonctionnaires des tribunaux et des autorités administratives prévus aux art. 9 et 11 devront connaître la langue des nationalités concernées.

Article 13

Les journaux et les périodiques qui paraissent dans une autre langue que le roumain pourront indiquer dans la langue de cette minorité à la fois le nom de la localité où paraît le journal et les noms des autres localités du pays.

Article 14

Les noms de famille des citoyens, dans les registres et les documents de l'état civil seront écrits uniquement dans la forme et avec l'orthographe originale, sur la preuve des documents personnels du citoyen concerné.

Article 15

Dans les villes et les communes rurales où, selon le dernier recensement, au moins 30% de la population totale est de langue maternelle commune autre que le roumain, les noms des rues devront être indiqués dans la langue des nationalités concernées.

Article 16

Les fonctionnaires de toute catégorie, nommés sur la base de diplômes ou de certificats délivrés par des établissements d'enseignement reconnus par l'État ne pourront être soumis, sous aucun prétexte, à un examen de langue roumaine.

Article 17

Les lois du 23 août 1944, ainsi que leurs règlements d'application, seront traduits dans un recueil officiel, dans les langues des nationalités en cohabitation, qui représentent au moins 5% de la population totale du pays, selon le dernier recensement.

Les règlements, ordonnances et communiqués des autorités locales sont publiés dans la langue de la nationalité qui constitue au moins 30 % de la population du département ou de la localité concernée.

SECTION II

Dispositions concernant l'éducation

Article 18

L'État roumain offre un enseignement dans la langue maternelle parmi les écoles publiques primaires, secondaires et supérieures pour les nationalités en cohabitation, qui ont un nombre suffisant d'élèves candidats et à l'exception des localités où les écoles privées confessionnelles correspondent à ce besoin. Le personnel enseignant des écoles publiques, ou de leurs sections d'une autre langue autre que le roumain sera recruté de préférence dans la nationalité concernée.

Article 19

Les dispositions applicables aux écoles privées confessionnelles roumaines s'appliquent également aux écoles privées confessionnelles des nationalités.

Article 20

Aux examens, y compris le baccalauréat, tant dans les écoles publiques ou leurs sections, d'une autre langue que le roumain, que dans les écoles confessionnelles privées des nationalités concernées, les élèves seront examinés dans la langue dans laquelle les matières l'élève lui-même veut être examiné en roumain.

Article 21

Les écoles privées confessionnelles des nationalités bénéficieront du même soutien matériel de l'État, que les écoles privées confessionnelles roumaines.

Article 22

En plus de la Faculté de droit et de la Faculté des lettres et de philosophie de l'Université de Cluj, des départements avec le hongrois et l'allemand comme langues d'enseignement seront créés, selon les besoins, en tenant compte du nombre d'étudiants concernés.

SECTION III

Dispositions concernant les cultes

Article 23

Les cultes reconnus administrent leurs biens selon les statuts ou les actes fondateurs, selon la Loi sur le régime général des cultes.

Article 24

Il est interdit aux autorités administratives de s'immiscer dans les affaires de service religieux des cultes reconnus en dehors du contrôle du ministère des Cultes.

Article 25

Les prêtres de tous cultes reconnus à formation égale et à rangs hiérarchiques égaux seront payés à parts égales dans la mesure où leurs dénominations représenteront le nombre prévu par la Loi sur le régime général des cultes afin de bénéficier du soutien matériel de l'État.

Chapitre III: Dispositions finales et transitoires

Article 26

Le ministère des Nationalités minoritaires, en accord avec le ministère de la Justice, prendra les mesures législatives nécessaires pour résoudre toutes les questions en suspens soumises en vertu du décret-loi modifiant et complétant les dispositions de la Loi sur l'acquisition de la nationalité roumaine dans le Journal officiel n° 171 du 27 juillet 1939 et pour l'octroi d'un nouveau délai d'enregistrement.

Article 27

Le ministère des Nationalités veillera à l'exécution des dispositions de la présente loi.

Tous les organismes de l'administration et de la police exécuteront les dispositions de ce ministère données dans le cadre de l'application de la présente loi.

Les plaintes des citoyens roumains de toute confession ou nationalité, pour violation ou mauvaise application des principes établis par la présente loi, doivent être adressées au ministère des Nationalités minoritaires.

Article 28

Toutes les dispositions juridiques ou réglementaires antérieures contraires à la présente loi sont et restent abrogées.